Scandal mare la ultima şedinţă a Consiliului Judeţean Dolj din acest an. Dacă, de regulă, întâlnirile consilierilor judeţeni se desfăşoară în linişte şi se termină repede, de această dată, consilierii PD-L şi PSD s-au contrazis serios după ce au ascultat corul de colindători veniţi să le ureze Sărbători Fericite. Aleşii judeţeni au avut păreri contrare pe un proiect care îi aduce avantaje financiare consilierului judeţean Aurel Gheorghiţă.
Mărul discordiei a fost un proiect de hotărâre prin care consiliul judeţean dorea prelungirea scutirii de la plata redevenţelor pentru operatorii de transport judeţeni pe toată perioada anului viitor, aşa cum s-a întâmplat de altfel şi în acest an. Când au văzut ce prevede proiectul, consilierii judeţeni PD-L au luat foc. „Cred că este discriminare. De ce nu scutim atunci şi medicii de la plata chiriei la cabinete sau pe toată lumea?“, a spus consilierul Marcel Marcea.
„2011 va fi tot un an de criză. Este vorba despre un serviciu public. Multe trasee nu sunt rentabile, dar transportatorii au obligaţia să transporte chiar şi fără profit“, a încercat să-l convingă vicepreşedintele CJ Dolj, Cristinel Iovan.
„Preţul biletelor a crescut, dar calitatea serviciilor nu. Drumurile judeţene au fost reabilitate, deci circulă în condiţii bune“, a replicat consilierul PD-L Ştefan Stoica. În cele din urmă, proiectul a fost aprobat cu votul consilierilor PSD şi PNL.
A votat pentru propriul interes
Aprobarea proiectului ridică însă mari semne de întrebare asupra valabilităţii lui dintr-un motiv foarte simplu. Consilierul judeţean PSD, Aurel Gheorghiţă, fiul primarului din Podari, a votat şi el pentru aprobare, deşi conform registrului comerţului este acţionar şi administrator la două firme de transport public. Potrivit legii, Gheorghiţă ar fi trebuit să se abţină, ceea ce nu s-a întâmplat. Secretarul CJ Dolj, Gheorghe Barbărasă, a tranşat simplist problema, spunând că acesta nu se află în stare de incompatibilitate, deoarece nu i-a semnalat în scris acest lucru.
„Consilierul trebuie să depună un act scris în acest sens. Atât timp cât nu l-am primit, vă declar că nu sunteţi incompatibil“, a spus Barbărasă în plenul şedinţei. Colegii de consiliu ai lui Gheorghiţă au spus că acesta nu mai este incompatibil deoarece în ultima lună a ieşit din acţionariatul celor două firme. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, varianta electronică, Aurel Gheorghiţă figurează totuşi ca acţionar şi administrator la firmele Aur Trans şi SXT Trans. Dacă în cazul lui Aurel Gheorghiţă, lucrurile sunt evidente, situaţia este mai complicată în ceea ce-l priveşte pe alt consilier judeţean, Fănel Văduva. Acesta a deţinut acţiuni la firma de transport Fany Extrans, acţiuni pe care le-a vândut, spune el, tocmai pentru a nu fi incompatibil.
„Am fost acţionar la o firmă care se ocupa de transport public de persoane, dar am vândut acţiunile acum doi ani. În acest an am înfiinţat altă firmă, dar are activitate zero“, a spus Văduva. Surprinzător, potrivit aceluiaşi registru al comerţului, la datele de contact ale firmei pe care susţine că nu o mai deţine în acte, este trecut telefonul mobil al consilierului Fănel Văduva. Întrebat cum îşi explică acest lucru, Văduva a spus că nu ştie. „Nu e vina mea că este trecut telefonul meu“, a spus el.
Ce spune legea în aceste cazuri
Cel puţin două legi reglementează conflictul de interese al consilierilor locali şi judeţeni. Potrivit articolului 90 din Legea nr. 215/2001, republicată, „Consilierii locali şi consilierii judeţeni care au funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al Consiliului de Administraţie sau cenzor ori alte funcţii de conducere, precum şi calitatea de acţionar sau asociat la societăţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unităţi administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective“.
Articolul 91 spune că „Alesul local poate renunţa la funcţia deţinuţă înainte de a fi numit sau ales în funcţia care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcţie. Alesul local care devine incompatibil prin aplicarea prevederilor prezentei secţiuni este obligat să demisioneze din una dintre funcţiile incompatibile în cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. În situaţia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunţă la una dintre cele două funcţii incompatibile în termenul prevăzut, prefectul va emite un ordin prin care constată încetarea de drept a mandatului de ales local la data împlinirii termenului de 15 zile sau, după caz, 60 de zile, la propunerea secretarului unităţii administrativ-teritoriale. Orice persoană poate sesiza secretarul unităţii administrativ-teritoriale“.
Hotărâre bună de anulat
Şi Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali aduce precizări clare în acest caz. Articolul 47 spune că „Aleşii locali sunt obligaţi să menţioneze expres situaţiile în care interesele lor personale contravin intereselor generale. În cazurile în care interesul personal nu are caracter patrimonial, consiliile locale pot permite participarea la vot a consilierului“. Or, în cazul consilierului judeţean Aurel Gheorghiţă, interesul patrimonial este evident. De asemenea, articolul 75 spune că „Aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv; orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia; o societate comercială la care deţin calitatea de asociat unic, funcţia de administrator sau de la care obţin venituri“.
Potrivit articolului 77, Gheorghiţă ar fi trebuit să se abţină de la vot. „Consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii. În situaţiile prevăzute la alin. (1), consilierii locali şi consilierii judeţeni sunt obligaţi să anunţe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă“.
Cum Gheorghiţă nu a anunţat nimic înaintea şedinţei, secretarul CJ Dolj, Barbărasă, l-a lăsat să voteze. Numai că la articolul 81 se spune că „Hotărârile adoptate cu nerespectarea dispoziţiilor Art. 77 sunt nule de drept“. Prefectul de Dolj, Eugen Georgescu, prezent şi el la şedinţă, a declarat că va analiza în amănunt hotărârea şi va decide dacă îi acordă sau nu viză de legalitate. Consilierul judeţean Aurel Gheorghiţă nu a dorit să comenteze.
